Cică omul se poate obişnui cu toate şi cu binele, şi cu răul. Cred că aşa a fost şi la mine. Dacă anul trecut mi se părea apocaliptic faptul, că nu voi mai putea călători curând, mai târziu, m-am obişnuit şi cu asta, iar navigarea pe site-urile oficiale ale companiilor avia a devenit tot mai rară. Dar ştiindu-mă activă, chit că-s prin casă sau serviciu, n-am lăsat lucrurile să lincezească, aşa că dau din casă, spun ce-am mai făcut în ultimul timp, poate motivez pe cineva cu neastâmpărul meu.
În ultimele 6 luni am învăţat câte ceva din limba ebraică. Nivelul Alef. Adică nivelul A1 şi A2, dacă ne luăm după Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Cursul de ebraică e organizat de НАТИВ в Кишинёве – Израильский культурный центр. Jumătate de an m-a costat doar 200 MDL. Câte 2 ori pe săptămână a câte 2 ore. Pentru nivelul Bet (B1 şi B2), fiind mult mai avansat, ne-au transferat deja la un grup din Kiev, cu o profesoară din Kiev, dar eu n-am mai avut suficient timp să fac faţă, aşa că am rămas la Alef. E o experienţă faină, un schimb cultural deosebit, cine doreşte accesaţi linkul ( aici ) şi înscrieţi-vă, merită.
La fel, din luna februarie cochetez cu limba maghiară. Am o profesoară minunată din Ungaria, care momentan trăieşte în Bălţi, implicată într-un proiect finanţat de Ambasada Ungariei la Chişinău, implementat la Universitatea Alecu Russo din Bălţi, detalii pe link. Ce să zic, limba maghiară este o limbă aglutinantă, destul de grea, dar eu păstrez entuziasmul. De altfel, în maghiară mi se spune Ibolya.
Tot de jumătate de an ne vedem vineri seara pe Zoom cu o super profesoară de polonă, Justyna Szczepaniak. E un curs organizat de Instytut Polski w Bukareszcie. Când comunică profesoara cu noi, înţeleg tot ce mi se spune, dar evident, mă împotmolesc zdravăn la vorbit. Limba polonă în formă scrisă e chiar o adevărată provocare, nu voi ajunge la un nivel satisfăcător nici pe la 80 de ani, aşa că „cześć”, să ne auzim de bine.
Tot în această iarnă, am dat iama virtual prin Germania. Am trecut nivelul A1.1 de germană la Oratorica, motivaţia a fost un simplă, mi-am înscris fata la un curs de limbă germană şi m-am gândit să o ajut. Apoi am zis că hai să continui mai departe şi eu, şi ea. Şi continuăm…
La începutul lunii mai am făcut un curs PhD la Mykolas Romeris University, Vilnius, Lithuania. Un curs destinat special doctoranzilor. Super încântată, mai vreau.
Şi dacă tot ziceam că am rămas impresionată, am depus dosarul şi pe la alte universităţi. Urmează câteva cursuri offline la Turība University Riga, şi la Universität Wien, un curs de Theory of Networks, un subiect foarte greu şi străin mie. Abia aştept noutăţi şi de la celelate instituţii.
Tot în acest timp am citit mult, în special literatura postbelică din Republica Moldova, un curs intensiv la Facultatea de Litere. Din păcate, atât Nicolae Dabija cât şi Ioan Mânăscurtă ne-au părăsit. A fost greu, exact în acea perioadă le analizam opera şi mă simţeam foarte apropiată de activitatea dumnealor. Trist.
Despre studii aş mai avea ce povesti, am participat la conferinţe, am participat cu articole în reviste, sunt participanta seminarelor Institutului European de Studii Politice din Moldova, e mult de povestit, dar le mai las şi pentru mine.
Hai să vă zic şi despre serviciu. Întrebarea cea mai obişnuită care mi se dă, cum reuşesc, păi iată, multe activităţi le-am transferat pe online şi de la distanţă. Respectiv, lucrez în diverse perioade ale zilei, inclusiv seara târziu sau în weekend, aşa mai salvez timp să le organizez pe toate. Multe activităţi sunt legate de www.comenzi.md, promovarea magazinului nostru (al nostru, mă refer al companiei Trigor AVD).
Bunăoară acum avem o mulţime de oferte, le postez aici să ştiţi, ce preţuri şi ce sortiment de produse avem.
Despre ce n-am mai spus? Despre cărţi evident. Cum să uit eu de proiectul meu de suflet www.eucitesc.md. Mi-i drag proiectul, mi-s dragi cărţile. Şi le tot cumpăr. La mine prin casă e cam aşa:
Şi mai am o fotografie, reprezintă mai mult decât un peisaj, e ceva la care am visat de mult timp, dar spun mai multe când voi avea mai multe să spun :). Aşa un teaser, e vorba de Soroca, raionul Soroca.
Cam asta am avut să povestesc, sper următoarea postare să fie totuşi despre călătorii, oricum mi-i amarnic dor de ele.