O vizită la Iași pe Traseul Evreiesc cu voluntarii de la iași.travel

Am o afecțiune aparte de tot ce-i evreiesc. Inexplicabilă aș zice eu. N-am identificat nimic evreiesc în familie. Doar niște rădăcini poloneze despre care voi mai povesti.

Revenind la evrei, am tot citit cărți de istorie, eseuri, ba mai mult am avut câteva încercări să învăț ebraica. De aici și intenția de a merge cât de curând posibil pe traseul evreiesc din Iași.

Comunitatea evreiască din Iași s-a dezvoltat masiv după 1830, când valuri de imigranți au început să sosească la Iași dinspre nord. Prezența lor a favorizat un avânt important al comerțului și al culturii. În 1876, dramaturgul Avram Goldfaden a întemeiat la Iași primul teatru evreiesc de limbă idiș din lume, iar în 1878 versurile imnului Israelului au fost compuse la Iași. În anii 1930 existau peste 100 de case de rugăciune evreiești, iar peste o treime din populație era de origine evreiască. Pe fondul antisemitismului promovat ca politică de stat, Pogromul de la Iași din 28-30 iunie 1941 a dus la un adevărat masacru, iar războiul și regimul comunist au făcut să dispară mare parte din patrimoniul construit. Călătorul de azi poate face o incursiune în imaginile vechi ale străzilor comerciale, în locurile încărcate de istorie, în cele două sinagogi care au supraviețuit sau în restaurantul ritualic cu preparate kosher.

Traseul evreiesc începe de la  Gara Iași, apoi la Fostul Teatru Pomul Verde, Sinagoga Cismarilor (Clinica Dr. Leon Ghelerter), Spitalul ”Elena Doamna”, Centrul Comunitar Evreiesc, Sinagoga Merarilor, Sinagoga Mare, Cartierul Târgu Cucului, Strada „Cuza Vodă”, Fosta Chestură a Poliției.

Gara Iași a fost construită în 1870 într-o zonă mlăștinoasă de pe șesul Bahluiului. Stilul arhitectonic venețian-gotic, cu logia sculptată de la etaj, este inspirat de Palatul Dogilor din Veneția. Inițial a fost vopsită în roz, logia fiind roșie, intrând astfel în contrast cromatic cu parcul din față și cu dealurile înverzite din spate.

În decembrie 1869 a fost inaugurat primul tronson al căii ferate din zona Moldovei românești – Ițcani (acum Suceava Nord) – Roman, care venea de la Viena-Cracovia-Liov-Cernăuți.

Știați că:

Cultura românească și cea evreiască s-au influențat de-a lungul timpului. Versurile imnului evreiesc – Hatikva (Speranța), au fost compuse în 1878 în timpul șederii la Iași a lui Naftali Herz Imber, poet evreu pribeag, originar din Galiția, numindu-se inițial Tikvatenu (Speranța Noastră). Melodia imnului a fost compusă în 1888 de Samuel Cohen din Ungheni (Republica Moldova), după cântecul popular moldovenesc „Carul cu boi”.

La fel, melodia imnului orașului Iași – „Iașule, mândră cetate”, este bazată pe melodia folclorică evreiască din Rusia „Tumbalalaika“. Versurile în idiș descriu povestea unui tânăr inteligent care își căuta o soție pe măsură, inventând ghicitori pentru a-i testa istețimea.

Și spre final vă îndemn să faceți o plimbare pe strada Lăpușneanu.

Strada preia numele lui Alexandru Lăpușneanu, voievodul care a mutat capitala Moldovei la Iași în 1564. S-a numit „Ulița Sârbească” până în 1873 când devenise aleea grădinilor de vară, a plimbărilor și a negustorilor, fiind cunoscută drept „Strada Veseliei”. Aglomerația era datorată prezenței cofetăriilor (cea a elvețianului Tuffli), anticariatelor și magazinelor elegante, cu produse de calitate, cel mai adesea aduse de la Liov sau Leipzig.

De la faimosul pictor evreu Jean Ackerman, care deținea, în anii ’40, un renumit anticariat, tradiția se transpune astăzi la Dumitru Grumăzescu, cel mai cunoscut anticar al Iașului. Acesta cunoaște tainele unui oraș în care au viețuit evreii și îi va introduce oricând pe cei care îi trec pragul în atmosfera trecutului.

Eu abia aștept să revin la Iași, să fac toate traseele propuse de voluntarii de la http://iasi.travel 

Articol preluat de pe iași.travel. Foto curierul-iași.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *