(Interviu) Viorel Miron, Președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova: Turismul este un promotor al păcii, ospitalității și prieteniei

Viorel Miron, Președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului din Moldova, ne-a dezvăluit despre activitatea asociației care o conduce de 10 ani și despre proiectele dezvoltate în sectorul turistic din Republica Moldova.

travelblog.md: Domnule Miron, vă mulțumesc că ați acceptat să-mi acordați acest interviu. Personal vă cunosc din proiectul Drumul Medieval, al cărui coorganizator a fost și Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova.De altfel, vă rog să spuneți și cititorilor blogului detalii despre activitatea asociației dar și despre proiectele curente care le desfășurați?

Viorel Miron: Asociația activează de 10 ani deja, avem cam vreo zece direcții la care lucrăm. Principalele activități ar fi dezvoltarea destinațiilor turistice (suntem foarte activi în teritoriu), amenajarea și promovarea unor atracții turistice, elaborarea de carte de turism, până acum avem peste 30 de publicații. Facem foarte multe studii în turism, analize de date în fiecare an.

D-voastră toate aceste direcții le dezvoltați aplicând la diferite programe străine?

Sigur, avem finanțatori interni dar cel mai des finanțatorii sunt externi. La cei interni am lucrat și cu Fondul Ecologic și cu Fondul de Dezvoltare Regională, iar la finanțatorii externi sunt mai mulți. Programul de cooperare transnațională în Sud-Estul Europei, Programul de Cooperare în Bazinul Mării Negre, Programul Dunărean. Sunt mai multe programe unde am aplicat cu proiecte mai mari sau mai mici, fie în calitate de aplicanți sau de parteneri asociați. Am avut parteneri din Germania până în Armenia, toatea astea în primul rând ne-a asigurat o bogată experiență. Și am avut mai multe de învățat decât ne așteptam, mult mai mult decât din cărți sau ceva relatări ale oficialităților.

Experiența acumulată ne prinde bine în special, când se discută un anumit proiect de lege, o strategie, sau chiar când e vorba de un plan de amenajare a unei destinații turistice din Moldova.

Am consultat informația de pe site-ul oficial al Asociației și văd că sunt o mulțime de proiecte.

Sigur că s-au făcut multe, am lucrat mult în raioane, de exemplu acum anul 2017 îl vom încheia cu publicarea a două ghiduri turistice, unul pentru Soroca și altul pentru Ștefan Vodă. Și încă o publicație, are peste 120 de pagini, despre turismul verde din Moldova.

Agenția Turismului a fost lichidată, am înțeles că partea de politici  a fost preluată de Ministerul Economiei și Infrastructurii, cum credeți aceste schimbări sunt corecte, bine gândite?

Din punct de vedere al compartimentului politici, este în măsura să o facă doar un Minister și bine că este Ministerul Economiei, pentru că turismul este un domeniu economic în primul rând chiar dacă gestionează atracții și folosește terenuri și patrimoniu. Turismul este un domeniu economic care trebuie să fie productiv. Industria poate deservi chiar mai puțin de 5% din turiști. Noi avem peste 3 milioane de turiști. Respectiv trebuie să dezvoltăm destinațiile turistice, produsele turistice dar și abilitățile oamenilor pentru ai deservi.

Ați făcut mai devreme referință la personalul implicat în industria turismului, d-voastră sunteți implicat în instruirile din domeniu?

Am fost 10 ani șef de catedră la universitatea privată unde am încercat să fac câteva lucruri unde nu se fac în altă parte, de altfel nu se face nici acum. În primul rând, studenții din anul I trebuie să aibă practică în teritoriu. Apoi să aibă o listă mare și diversă de obiecte de studiu profesioniste și nu unele cu caracter general. În anul III studenții ar putea deja să lucreze cu oaspeții, fie în calitate de ghid, manageri de proiect, de recepționist și altele. Dacă practica asta s-ar extinde, atunci proaspăt absolvenții n-ar veni în agenții de turism să învețe încă o dată. Ar fi mult mai pregătiți să lucreze cu oamenii. În turism este foarte important că lucrezi cu oamenii, cu alte culturi, cu străini, cu oameni de alte capacități financiare și trebuie să știi să o faci.

Revenind la ghidurile de turism, cele mai recente, cel pentru Ștefan Vodă și Soroca, câte persoane ați implicat? Presupun că este o muncă enormă, și pentu istorici dar și pentru autoritățile locale.

Acesta este un proiect al UNDP, care și-a propus să introducă elementul de arii naturale, să-i ajute pe localnici să-și organizeze mai bine vizitatorii lor. Să nu credeți că toată lumea ajunge în Moldova prin aeroport, dar credeți-mă că peste 90% intră în țară cu automobilul. Cel mai mare flux desigur este vama Leușeni. Desigur și alte părți, Otaci, de exemplu. Sau este fluxul de vizitatori care trec prin sud, spre Odesa. Sau zona Giurgiulești. Rezumând, oamenii trec hotarul și nu au ce vedea. Nu sunt indicatoare, în cel mai bun caz se adresează la primul cetățean întâlnit în drum, care n-are habar ce vreau de la el.

Noi, ne-am pus o ambiție să demonstrăm și să arătăm că sunt multe de arătat în fiecare localitate din Moldova. Asta înseamnă că raioanele trebuie împărțite în microzone, trebuie de asigurat o minimă infrastructură turistică. Dar totodată am inclus în aceste ghiduri și imagini din fiecare localitate. Tare sper că toată informația inclusă în aceste ghiduri să fie o reușită.

Va fi o lansare oficială sau doar le vom găsi la obiectivele turistice din raioanele Ștefan Vodă și Soroca, sau poate se vor găsi la Biroul Turistic din centrul Chișinăului?

Încă ne vom mai gândi la modalitatea de distribuire. Vreau să zic că deocamdată oamenii care ajung la Soroca știu doar de cetate, dar zona este una foarte generoasă, sunt atâtea arii naturale și obiective turistice care le-am menționat în ghid. Soroca este altceva, nu doar cetatea. Sau Ștefan Vodă nu înseamnă doar Purcari, ci și multe alte localități, care de altfel sunt printre cele mai vechi din țară. Desigur că sunt foarte mulți sceptici, dar uitați-vă, ce era în Lăpușna cu zece ani în urmă și ce avem acum. Acum acolo este o Curte Domnească cu beciuri autentice. În primul rând oamenii din Lăpușna au crezut că pot să facă ceva cu acele beciuri domnești. Istoric este confirmat și atestat că prin Lăpușna au trecut 16 domnitori. Desigur, că în spate este multă muncă, discuții cu autoritățile locale, cu cei de la direcția cultură.

Cum credeți, pe viitor ce raioane ale țării ar mai avea potențial?

Noi mai avem în portofoliu Ghidul de Hâncești, de Nisporeni, Catemir, Călărași, Orhei și zona de sud, Găgăuzia, Taraclia, Cahul (toate incluse în zona transdanubiană). Deci sunt destul de multe. Uitați-vă acum deja se adaugă și Ștefan Vodă, și Soroca. Care vor fi următoarele, depinde de proiecte și de finanțatori.

În toate aceste ghiduri presupun că este informație foarte utilă, cum poate fi accesată și popularizată ca oameni să știe de ele și de informația inclusă? Unde pot fi găsite toate aceste ghiduri?

Într-adevăr, chiar dacă tipărim și 1000 de exemplare oricum e puțin. Din păcate depinde și de proiect, noi nu putem tipari mai mult decât cerințele și regulilor donatorilor. Ele nu se vând, se distribuie gratis. Noi, de obicei distribuim ziariștilor, bibliotecilor.

Dar ce anume presupune acest proiect Transdanube Pearls?

Dunărea este atât de generoasă din punct de vedere turistic încât se implementează multe proiecte, trasee pentru bicicliști, trasee medievale, orașele dunărene, drumul vinului, gastronomice. De obicei proiectele sunt oferite grupurilor din mai multe țări dar care au aceeași tematică.

Finanțatorii străini mizează pe proiecte locale, rurale?

Nu, neaparat. Ei finanțează ideile, unde se cooperează între țări, unde se preia bunele practici. Fiindcă turismul e purtător de mesaje pozitive, de cooperare. Doar așa câștigă toți. Lumea este mică, oamenii sunt mobili și nu mai sunt satisfăcuți să stea, să călătorească doar într-o țară. Deci trebuie să venim cu un produs turistic care poate fi comercializat și noi avem cui. Turismul este un promotor al păcii, a ospitalității și prieteniei. În cazul nostru, malurile Nistrului tot prin turism se unesc. Toți sunt îndârjiți dar când e vorba de ospitalitate și turism foarte bine se împacă ai noștri cu cei din Transnistria (și reciproc). Alt aspect urmărit de finanțatori sunt crearea locurilor de muncă, să le dea oamenilor locuri de muncă. Bunăstarea o creăm aici acasă, cu mâinile noastre, desigur învățându-ne din diferite proiecte. Așa facem și noi, prin traininguri, le arătăm oamenilor diferite posibilități ca ei la rândul lor să încerce să le implementeze.

Și o curiozitate, spre final, care este media în zile a unui sejur în Republica Moldova?

Conform datelor statistice în Moldova stau 2-3 zile, dar din păcate datele sunt puternic diminuate. Dar totuși ar trebui studiate pe categorii. Cei care vin la sanatorii stau 7-14 zile, cei care vin la odihnă 3-4 zile, cei care vin în scop de participare la trainguri, segmentul MICE, de regulă stau 3-4 zile. Dar o cifră pe industrie noi nu avem, fiindcă datele statistice nu sunt corecte.

Cifrele sunt incorecte fiindcă modalitatea de calcul este diferită în Moldova față de alte țări?

Da, în marea majoritate a țărilor se folosesc normele internaționale Contul de Satelit în Turism. La noi încă se păstrează practica sovietică: sunt considerați turiști doar cei care ajung prin touroperatori sau agenții de turism. De aici se vehiculează doar cifrele de 15 000 de turiști anual. Ceea ce o cifră puternic diminuată. În Moldova foarte mulți turiști ajung, care nu au nici o legătura cu agențiile de turism. Își rezervă singuri hotelul, biletul de avion. Dar conform normelor statistice interne ei nu sunt cuantificați ca turiști. Dar toți acești vizitatori participă la consumul turistic. Și noi la fel când, mergem în străinătate mergem la rude, de exemplu, noi nu mergem prin agențiile de turism, dar participăm la consumul turistic din țara respectivă. Fiindcă cheltuim la ei niște bani câștigați acasă. Așa e și cu străinii care vin în Moldova. În țările cu turism dezvoltat, cu aport mare în PIB, altfel se fac calculele. Se monitorizează consumul turistic. Vă dau un exemplu, georgienii consideră drept turiști pe toți cei care intră în țară cu un pașaport străin. Chiar dacă el este georgian și vine cu pașaport rusesc, el este considerat turist. Motivul este simplu, georgianul câștigă banii în Rusia (de exemplu) dar vine și îi cheltuie în Georgia. La noi, aceste norme învechite, aduce un mare deserviciu industriei, de aici și ne mirăm de ce în Moldova vin mai puțini oameni decât în Afganistat sau chiar țări aflate în război.  Fiindcă cifrele sunt absolut irelevante.

*Preluarea textului se realizează în limita maximă de 500 de semne, cu link activ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *