Update: La prima ediţie “Redescoperă Moldova-Drumul Vinului” din 2013 am participat şi eu împreună cu alţi bloggeri din Moldova. Postasem articole foarte amănunţite, însemnări zilnice, care din păcate le-am “pierdut”, o dată cu schimbarea site-ului.
Aşa că vedeţi mai jos articolul scris în toamna anului trecut pentru revista www.pentruea.md , un articol la fel de actual şi acum.
În luna septembrie împreună cu alţi bloggeri din Moldova am participat la proiectul “Redescoperă Moldova – Drumul Vinului”. Am vizitat multe vinării, dar am ales să vă povestesc doar despre acele locuri unde aţi putea petrece un week-end mai deosebit, aici la noi acasă.
Prima destinație, care o recomand pentru o excursie este să mergeţi la Mileștii Mici
În circuitul nostru a fost prima vinărie vizitată şi vă povestesc, cam ce veţi vedea acolo, dacă vă faceţi o rezervare. Vinăria este una foarte cunoscută, inclusă de mult timp în diverse pachete turistice. La intrare în complex, veți găsi o fântână arteziană decorată în forma unui butoi, din care se toarnă vin în câteva pahare. După ce am tot făcut poze aici, am intrat în beciurile Mileștiu-ului cu transportul nostru propriu, însoțiți de ghidul companiei. Vinăria Mileștii Mici este amplasată foarte aproape de satul Mileștii Mici. Zona de aici are un relief mai deosebit, iar solul este calcaros și pietros. Localnicii au început să-și construiască casele din piatră, apoi au început încă din sec.XIX să se extragă piatră pe scară mai larga, asa și s-au format 200 km. de galerii subterane, aflate la diferite adâncimi de la 30 până la 85 metri adâncime. În aceste galerii este o temperatură constantă de 12-14 grade și umiditatea mai mare de 85%, condiții ideale pentru păstrarea vinului.
Este foarte impresionant să mergi cu mașina prin aceste galerii, pline cu butoaie imense de stejar, pe străzi cu denumiri sugestive de Aligote, Sauvignon…. Am făcut o mică oprire la o cascadă amenajată și alimentată de la un izvor subteran, apoi ne-au dus prin niște galerii, care coborau tot mai adânc în pământ cu pereți mobili. Prin anul 1985-1986, când s-a adoptat legea lui Garbaciov, legea antialcool, mult vin și multe vii din Moldova au fost distruse. La Mileștii Mici, însă, au fost salvate vinurile de colecție. Acum colecția vinăriei este una foarte bogată, cele mai vechi vinuri, cu marca comercială Mileștii Mici, datează din 1972.
După cum spuneam, galeriile ajung pana la 200 km, dar utilizați sunt doar 50 km, cu 1,5 milione de butelii de vin, acest fapt a fost certificat și de Guinness. Din 2005 tot acest complex este declarat “Patrimoniu cultural-național al Republicii Moldova”. La final, excursia se termină în sălile de degustare, frumos amenajate, iar la intrare veți fi întâmpinați și cu o suită de melodii populare, care completează atmosfera de rustic și tradițional.
Următoare destinaţie a fost Chateau Vartely, purtători ai tradițiilor clasice ale vinăriilor franceze, care combină producerea cu spațiul de odihnă pentru oaspeți în conceptul de Chateau.
Vartely, înseamnă din maghiară “loc al cetății”, este numele dat Orheiului în Evul Mediu. Este amplasat pe locul unei foste exploatări miniere de calcar, unul foarte tare, asemănător granitului, toate acestea crează condiții favorabile pentru a menține o temperatură optimă în beciuri. Ghidul ne-a arătat procesul de producție, care este unul automatizat , atât la recepția materiei prime, cât și presele, fermentarea, maturarea, distilarea – totul este la maxim automatizat.
Sala de degustări este una foarte selectă, amenajată cu bun gust, se pot degusta atât vinuri din producție proprie, dar și din import, atmosfera esta chiar aristocratică, iar detalii te conving de acest lucru: pahare aliniate, candelabre, sommelier. Chateau Vartely este ideal pentru a petrece un week-end departe de rutina zilnică. Camerele amenajate perfect cu toate facilităţile, restaurantul select, spaţiile de recreere, toate se îmbină armonios în stilul de Chateau.
Nu puteau să lipsească din recomandările mele şi beciurile Cricovei
Cricova este cea mai cunoscută destinație turistică a Moldovei în afară, s-au făcut probabil investiții enorme, ca să amenajeze acele câteva săli de degustare, salonul cu cămin și sala de de ședință. Este locul tuturor întâlnirilor cu delegațiile oficiale, care vin în R.Moldova. Străzile la fel au denumire de vinuri și atenție veți găsi și câteva indicatoare rutiere și semafor. Pe bună dreptate, este un oraș subteran, cu peste 100 km de galerii, din care cam 70 km sunt amenajați și utilizați.
La Cricova ni s-a explicat cum se face vinul spumant (adică șampania) după metodele tradiționale franceze. Au și metode mai moderne de fabricare a șampaniei, dar recomandarea ghidului de la Cricova, când cumpărăm un vin spumant, este să scrie obligatoriu pe el, că e făcut prin metode tradiționale. Metodele tradiționale sunt mai scumpe, implică mai multă muncă manuală și timp.
Degustarea și masa a fost în restaurantul de pe teritoriul complexului, care, ca şi design, mi s-a părut un pic ambiguu (ba amfore, ba sticlă multă și lumini la un interior tradițional moldovenesc). Bucatele au fost gustoase, dacă vizitați complexul Cricova, luați în calcul și posibilitatea să mâncați o mămăliga tradițională sau alte bucate de-ale noastre.
Un alt loc, surprinzător de plăcut, a fost vinăria Etcetera din Crocmaz, din Ştefan Vodă
De fapt, este o afacere de familie, unde sunt implicaţi doi fraţi şi familiile lor. Vinăria nu este foarte mare, calitatea produsului este prioritatea lor. Tot procesul de producţie este supravegheat de doi oameni, absolut totul este automatizat. O curăţenie ideală peste tot. Produsul este poziţionat ca unul super-premium şi îl veţi găsi în special în HORECA şi doar la câteva reţele din oraş.
Tot acolo erau pus fundamentul unui hotel destul de mare cu toate facilităţile aferente, pentru că, ne-au asigurat ei, au foarte, foarte des grupuri mari de turişti. Tocmai de aceasta se intenţionează construirea unui complex. La Crocmaz am mâncat o bunătate de plăcintă şi zeamă de casă, făcută în ceaun la foc, afară. După acest principiu vor să întâlnească şi turiştii: cu mâncare pregătită acasă, cu cântece vesele despre culesului poamei. Este un loc un potenţial enorm, iar bunul gust se vede în orice detaliu.
Dacă aş avea posibilitatea aş sta fiecare week-end la Complexul Purcari
Este un loc absolut superb, cred că m-am îndrăgostit de el. Seara, se simte un aer răcoros, proaspăt, Nistrul este la doi paşi, iar în faţă – conacul Purcari în stil brâncovenesc. E poveste, dacă nu aţi fost, să mergeţi neapărat. La Purcari este o microclimă, unde nu se mai găseşte în altă parte în Moldova. Datorită Nistrului şi apropierea de Marea Neagră, acele soluri sunt foarte benefice pentru cultivarea bijuteriei de la Purcari, Rara Neagră. Este şi o vorbă la ei „Dacă eşti în Podgorie şi se vede Nistrul, iar dacă eşti la Nistru şi se văd podgoriile înseamnă că eşti la Purcari”.
După ce am văzut podgoriile şi fabrica am mers în pivniţe, care datează din anii 1827, sunt pivniţe construite în formă de cruce. Cea mai veche sticlă datează din 1948, am avut ocazia să vedem în pivniţă lotul destinat pentru Regina Marii Britanii, care datează din 1984. Şi marea plăcere să degustăm acele vinuri. La Purcari se face vinul de cea mai înaltă calitate, am văzut cu ochii mei și am rămas foarte impresionată. Recomand tuturor această experiență.
Rubrică susţinută de magazinul online www.comenzi.md
