De multe ori am scris pe blog despre pasiunea mea pentru lingvistică, lexicologie, etimologie şi tehnici de învăţarea limbilor străine. De curând, am găsit un articol curios (vezi aici) despre „Barometrul limbilor din lume” de Calvet şi am început să mă informez mai mult la acest subiect.
Atunci când ne punem întrebări despre importanţa relativă a limbilor, primul criteriu care ne vine în gând este numărul de locutori: care este cea mai vorbită limbă din lume? Câţi locutori o vorbesc?, etc. Dar această abordare pune o dublă problemă. Pe de-o parte numărarea locuitorilor nu este o ştiinţă exactă şi diversele surse disponibile indică cifre diferite. Pe de altă parte, alţi factori au un rol important în determinarea „ponderii” limbilor. Acest barometru se bazează pe şase factori aleşi nu numai pentru pertinenţa lor ci şi pentru că pentru fiecare dintre ei existau date.
„Barometrul limbilor din lume” a fost făcut în 2017. Factorii care descriu greutatea unei limbi, conform autorilor „Barometrului”, sunt cei intrinseci și cei contextuali. Factorii intrinseci ai limbii sunt: numărul de vorbitori, entropia (cantitatea de informație conținută într-un mesaj), factorul vehicular (caracterul de limbă de comunicare între etnii diferite), statutul limbii, numărul de traduceri din limba respectivă în alte limbi, numărul de traduceri în limba respectivă din alte limbi, premiile literare internaționale, activitatea pe Wikipedia și învățământul în acea limbă la nivel universitar. Factorii contextuali ar fi: indicele dezvoltării umane, indicele fecundității (numărul de copii născuți de o femeie vorbitoare a acelei limbi) și penetrarea rețelei de internet în limba respectivă.
Cumularea și ponderarea acestor trei criterii, plasează româna pe locul 40 între limbile importante ale lumii, după limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, rusă, italiană, portugheză, japoneză, olandeză, suedeză, mandarină, poloneză, cehă, croată (vezi lista de mai jos).
Voi ce limbă străină aţi alege din acest clasament Calvet?
