În 2015 scriam că am transmis un text editurii Didactica Publishing House din România, prefață pentru Ghid turistic de buzunar-Chișinău. Mi-a trebuit ceva curaj să accept provocarea, zic eu, responsabilitatea e prea mare, chiar dacă este un ghid turistic și nu o carte de fizică cuantică :). De atunci a trecut ceva timp și nu mai știam care a fost soarta ghidului. Și am și uitat.
Astăzi, ca de obicei grăbită, intru în librăria Eminescu, iar acolo, într-un loc foarte vizibil, văd ghidul turistic prefațat de mine. Nebănuite sunt căile noastre.
Textul original e acesta:
„Orașul meu cu umeri albi de piatră” această afirmație prezentă în imnul orașului este mai mult o legendă decât o realitate. Chișinăul încă își mai caută identitatea, dar cu siguranță nu și-a pierdut istoria. Ca orice loc din lumea asta Chișinăul abundă de legende și de istorioare care trebuie descoperite.
Acest loc a fost martorul vitregiilor vremii, a fost glorificat și deopotrivă ridiculizat. Iar rezultatul acestor procese îl găsim în amalgamul arhitectural al orașului. Clădirile sovietice mai mult sau mai puțin te compleșesc prin uniformitate, dar dacă le afli istoria și aici găsești ceva frumos.
Există doar o singură scăpare, dragă călător, dacă ajungi în acest oraș, să te dezbraci de prejudecăți și să te informezi, doar așa vei avea un sejur plăcut. Ghidul care îl ai în față te va ajuta să descoperi pas cu pas, câte un pic din străzile principale cu edificii administrative, bisericile care destoinic au trecut de perioada sovietică, pe când aveau alte meniri decât lăcașe de cult, teatre, parcurile centrale atât de specifice orașului Chișinău și într-un final câteva destinații din apropierea orașului, care cu siguranță merită toată atenția.
Iar după ce ați urmat toate indicațiile din ghid, nu uitați că aici o trăsătură a locului este ospitalitatea și omenirea cu un pahar de vin, iar cramele din apropiere orașului sunt locuri numai bune să vă convingeți.
Prin anii 2 000, când îmi făceam studiile la București, eram des întrebată, cum e aici în Moldova, la fel și acum hoinărind prin România, lumea mă întreabă, cum e la noi în Chișinău? Desigur, încerc să le povestesc cât mai mult, dar sunt la fel de sigură că dacă vor avea la îndemână un ghid cu informație structurată le va fi mai ușor să ia un bilet de avion sau un bilet de autobus și să ne facă o vizită.
Și localnicilor, care de o viață trăiesc în Chișinău le prinde bine un ghid turistic, fiindcă uneori ai surpriza să afli lucruri nebănuite despre o clădire, pe lângă care, poate treci în fiecare zi.
Eu îi mulțumesc autoarei pentru informația completă, bine structurată din ghid. Acest efort va bătători calea în avans pentru turiști într-o destinație încă “nebătătorită”.
Și așa arată Ghidul 🙂
