Primul meu articol pentru revista www.pentruea.md-“Ce poate vedea o femeie pe Athos, acolo unde ele nu au acces”

Vedeţi mai jos primul meu articol scris pentru revista www.pentruea.md.

Probabil vă gândiţi că nu-i mare treabă, dar pentru mine această colaborarea e chiar distractivă, plus că mă ajută să păşesc pe un tărâm necunoscut mie. Job-ul meu zi de zi este marketing, aşa că nu strică un pic de culoare….

In primul articol evident că m-am prezentat aşa cum stă bine unei doamne :), dar am scris şi impresiile mele dintr-un loc mistic, savurat incomplet, din simplul motiv că nu sunt bărbat :).

Deci “Ce poate vedea o femeie pe Athos, acolo unde ele nu au acces”

****

Toate locurile din lumea asta au o istorie şi ceva de povestit şi trebuie cât de mult posibil vizitate, fie că se află la doi paşi de casă sau la sute de kilometri. Peste ani, numai amintirile sunt cele care rămân. Începem o nouă serie de articole despre călătorii, sursa fiind un blog optimist și o împătimită de călătorii, Viorica Ataman.

Viorica Ataman este corporatistă, lucrează de zece ani în calitate de marketing manager. “Am două mari pasiuni în afară de familie şi serviciu: să călătoresc sau să citesc despre călătorii şi alta nu mai puţin intensă să cumpar cărţi, multe cărţi, să le văd clădite de-a lungul peretelui, una peste alta, să merg prin librării şi să vânez noutăţi editoriale.Din pasiunea pentru cărți a apărut grupul “Eu citesc” de pe Facebook, care numără acum peste 11 000 de membri din Moldova și România. Din dragostea pentru călătorii s-a născut travelblog.md, în care scriu doar despre impresiile personale din cele 32 ţări vizitate până acum şi multe altele care urmează să le vizitez.

Da, îmi place mult să călătoresc şi sunt sigură că poţi vedea lumea cu buget redus, totul este să ai drag de aventuri, să te informezi şi să-ţi placă voiajurile. Am fost până acum în peste 200 de oraşe, aşa mi-a numărat tripadvisor-ul. Recent m-am întors din Grecia şi Bulgaria, urmează să fac un circuit în Balcani, să vizitez Podgorița, Tirana, Skopje, Belgrade şi Sofia. Încercăm cât de mult posibil în week-end să mergem cu familia să vizităm locuri noi din Moldova, iar pe blog veţi găsi câteva recomandări cu idei de week-end împreună cu familia. Vă invit, să citiţi însemnări din jurnalul meu de călătorii din Moldova şi de peste hotare, am foarte multe de povestit şi de ce nu, poate găsiţi aici inspiraţie, sugestie şi sfaturi utile pentru călătoriile voastre.

Spuneam că m-am întors recent din Grecia – nu am făcut doar plajă, ne-am axat mai mult pe excursii. În orăşelul Ouranoupolis, pe Peninsula Halkidiki,

la agenţiile locale de turism poți cumpăra cu 20 euro excursia pentru a vizita mănăstirile din Athos. Excursia începe de lângă turnul bizantin, acolo este un port mic, de unde se ia vaporaşul spre Athos.

Tot drumul durează cam trei ore, vaporul se deplasează cu viteză mică, până toţi ghizii reuşesc să-şi spună textul (informaţia era în română, rusă, engleză, greacă, sârbă). Vaporul, care are la bord femei, nu se apropie de ţărm mai aproape de 500 de metri, aşa sunt regulile pentru Athos, aşa că tot ce se poate de văzut şi fotografiat este de la distanţă.

Ghidul ne-a povestit istoria muntelui Athos, cum e organizată viaţa statului monahal, am aflat că sunt 20 de mănăstiri mari şi 12 schituri, cu o populaţie de peste 1500 de călugări. Numărul mănăstirilor nu poate fi schimbat, lucru foarte curios. Curios și felul de organizare și conducere a statului monahal… pentru cei care vor avea ocazia, las detaliile să le asculte live.

Programul excursiei cuprinde însă vizitarea de la distanţă, doar a șapte mănăstiri: Dochiaru, Xenofont (are câteva icoane încă de prin sec IX şi o bibliotecă bogată de peste 4 000 de cărţi tipărite şi peste 300 de manuscrise), Mănăstirea rusească (se impune prin măreţie şi bogăţie, ghizii ne-au informat că biserica Mănăstirii este decorată în interior din aur, are cel mai mare clopot de 13 tone şi mănăstirea deţine peste 20 000 de titluri de carte şi peste o mie de manuscrise), Xiropotamu, Simon Petras, Grigoriu, Dionisiu (fiecare din ele au arhitectură deosebită, dar mai ales colecţii mari de cărţi religioase şi manuscrise).
Este foarte interesant să asculţi povestea fiecărei mănăstiri în parte şi dacă mergeţi în Grecia undeva, prin apropiere, chiar vă recomand să faceţi această excursie. Vaporaşele spre Athos merg zilnic, ultimul fiind la 13:30.

Cele mai binevenite sunt, cred detalii practice, pentru cei care merg în pelerinaj pe Athos: femeile nu prea pot să vadă mare lucru, după cum spuneam, poţi doar să le vezi de la distanţă. În cel mai bun caz, e posibil să fie adusă pe vapor o icoană de pe muntele Athos, la care vă puteţi închina.

Bărbaţii însă pot ajunge chiar în interiorul mănăstirilor, cu obţinerea în prealabil a unui permis de şedere. Termenul de valabilitate a unui permis este de patru zile. Şederea în fiecare mănăstirea este doar de o zi, dar cu posibilitatea de prelungire a permisului respectiv. Pelerinii sunt cazaţi în chilii, informaţi inclusiv despre programul şi ordinea zilei.

Mănăstirile îşi deschid porţile la răsăritul soarelui şi le închid la asfinţitul soarelui. În fiecare mănăstire este un magazin, farmacie şi telefon public. Ţineţi minte că accesul la mănăstiri se face strict cu ajutorul navelor maritime de transport public! Şi o ultimă recomandare, dacă mergeţi cu copii aveţi grijă, mie vaporul mi-a părut puțin securizat şi, fiind deschis din toate părţile, bate vântul puternic, copiilor la sigur nu le va fi pe plac”.

Mai multe impresii găsiți pe www.travelblog.md.