De ce ai nevoie şi cum poţi să devii ghid de turism în Republica Moldova? Detalii de la cei mai buni din domeniu

travelblog.md: Elena, îţi mulţumesc că ai rezervat timpul tău pentru a ne povesti un pic de meseria de ghid, eu sunt foarte curioasă ce paşi trebuie de făcut ca să devii un ghid de turism în Republica Moldova? Care sunt calificările necesare pentru practicarea acestei meserii?

elenaElena Scobioală: Îţi mulţumesc şi eu Viorica pentru posibilitatea de a-mi împărtăşi experienţa şi de a povesti despre meseria de ghid, sau cum o mai numim noi cea de ambasadori neoficiali ai ţării, o meserie pe care o consider extrem de frumoasă şi interesantă.

Din punct de vedere legal nu este foarte complicat să devii ghid. Întâi de toate, persoana care doreşte să devină ghid trebuie să se înscrie la cursul de perfecţionare  „Ghid de turism” organizat la Şcoala Superioară de Turism, în cadrul ASEM. Aici timp de două luni se învaţă meseria de ghid de turism.  La finele  cursului se susţine un examen (teorie şi practică) şi se obţine un certificat de turism de categorie „C”, care oferă dreptul de a practica ghidajul având calificarea de „Ghid de turism”.

Cursurile se organizează de cel mult două ori pe an. Pentru a vă înscrie la curs este necesar să aveţi studii superioare în turism, geografie, istorie sau limbi moderne. Se acceptă absolvenţi şi ai altor facultăţi, dar cu o condiţie – persoanele care au studii superioare în alte domenii trebuie să aibă experienţă în domeniul turismului de cel puţin 1 an.

De asemenea, la cursul de Ghid de turism sunt admise persoanele care au studii medii de specialitate în turism şi care au lucrat în domeniu cel puţin 1 an precum şi absolvenţi ce au studii medii de specialitate în alte domenii, dar care pot face dovada experienţei în domeniul turismului de cel puţin 3 ani.

O altă cerinţă este prezentarea unui document care confirmă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională.

Cam atît din punct de vedere legal. Datele oficiale cu privire la eligibilitatea admiterii la cursurile de ghid de turism, le găsiţi aici: http://turism.gov.md

În afară de cerinţele existente din punct de vedere formal, aş spune că  cea mai importantă calificare necesară şi obligatorie pentru un ghid este patriotismul şi dragostea de ţară. Or, nu poţi promova o ţară pe care nu o iubeşti. Pentru această calificare nu se cer documente confirmative… este un subiect la care trebuie să se gândească fiecare persoană care îşi doreşte să desfăşoare activitate de  ghid de turism. Turiştii simt foarte bine atitudinea noastră, a ghizilor faţă de obiectivul pe care îl prezentăm, iar aceasta trebuie să fie neapărat una pozitivă.

 travelblog.md: Tu cum te-ai hotărât să practici această meserie? Cum ţi-ai dat seama că aceasta e calea care vrei s-o urmezi? Că poate motivăm pe cineva să încerce această profesie.

Elena Scobioală: În cazul meu nu a fost vorba despre vreun vis din copilărie. Ba din contra, astăzi, cred că mulţi din profesorii mei de la şcoală s-ar mira să audă că eu practic această meserie. În copilărie şi chiar studenţie, eram ruşinoasă, îmi era frică să ies în faţa unui public mai larg – iar ghidajul presupune să vorbeşti în faţa multor oameni (unii cu calificări foarte înalte), să fii în centrul atenţiei, să-i captivezi.

Un lucru pe care l-am înţeles pe vremea studenţiei a fost că vreau să lucrez în turism, doar că nu ştiam încă în care din domeniile acestei industrii. Soarta m-a adus la Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism şi Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor în Industria Turismului, unde, după un stagiu de practică am fost angajată, fiind responsabilă de recepţionarea dosarelor persoanelor care veneau să se înscrie la cursurile de perfecţionare. La un moment dat m-am gândit că ar fi interesant să urmez şi eu unul din aceste cursuri, cel de „Ghid de turism”. Aveam şi un exemplu în faţă, pe dl Vasile Grişca – un ghid cu o vastă experienţă, care m-a încurajat să merg pe această cale.

Totuşi, obţinerea certificatului de ghid nu m-a determinat să şi practic această meserie. Decizia am luat-o după ce într-un moment de criză, când nu avea cine să însoţească un grup din Grecia, la rugămintea dnei Svetlana Şmîgaliova, un alt ghid de turism, mi-am făcut curaj şi am acceptat să scot ecusonul de ghid din dulap şi să-l folosesc. După acea experienţă, am înţeles cât de tare îmi place să le povestesc străinilor despre ţara mea, că ador să le văd feţele zâmbitoare şi deschise spre a ne cunoaşte meleagurile, să observ mirarea din ochii lor atunci când descoperă o destinaţie interesantă într-o ţară de la care nu se aşteptau la mare lucru, în afară de sărăcie. Reacţia turiştilor străini faţă de ţara mea a fost factorul decisiv în activitatea de mai departe. După o modestă experienţă de 5 ani în domeniu, pot spune că meseria de ghid de turism te consumă foarte mult, fizic şi intelectual, dar în acelaşi timp te încarcă cu emoţii pozitive şi energie.  Este o activitate dinamică şi intensă, îţi oferă satisfacţia comunicării şi posibilitatea de a cunoaşte mulţi oameni şi foarte diferiţi, îţi deschide noi orizonturi, te mobilizează şi te menţine mereu în formă. Totodată, este o specialitate care te lasă să te manifeşti şi în alte domenii, aşa cum o fac eu spre exemplu. În afară de activitatea de ghid de turism, lucrez full-time într-o organizaţie neguvernamentală de mediu şi mai am şi alte ocupaţii.

Nu este profesia ideală, dar este una din cele mai bune, în opinia mea. Îi îndemn cu căldură pe toţi cei care se regăsesc în descrierea de mai sus să facă acest pas, să devină ghizi de turism, mai ales că industria turismului din Moldova duce mare lipsă de ghizi profesionişti.

 travelblog.md: Ce calificări trebuie să aibă un ghid local pentru a merge în calitate de ghid cu grupurile de călători pe destinaţiile din afară?

Elena Scobioală: Fiecare ţară îşi are regulile sale. În cele mai multe cazuri, un ghid local ar trebui să aibă şi o acreditare în ţara în care merge să facă ghidaj. Acest lucru, însă nu întotdeauna se întâmplă. Mulţi ghizi de-ai noştri se autoinstruiesc, învaţă despre acea destinaţie şi merg să o prezinte. Sunt şi câteva excepţii, spre exemplu în cazul României, sunt câţiva ghizi locali care au obţinut acreditare în România pentru a prezenta destinaţiile de acolo.

travelblog.md: Presupun că în Moldova vin turişti din diferite ţări, ai observat un anumit specific al turiştilor în dependenţă de ţara din care vin? Cine sunt mai curioşi să le încerce pe toate? 

Fiind vorbitoare de limbă română, engleză, franceză, rusă şi în curând spaniolă, am lucrat cu turişti din diferite ţări – România, Franţa, Belgia, Germania, Japonia, SUA, Marea Britanie, Canada, Rusia, Israel, Olanda şi multe altele.elena scobioala ghid.jpg (3)

Ţinând cont de faptul că turiştii mei, sunt în mare parte turişti străini care vin în Moldova în scop turistic, pot spune cu certitudine că majoritatea sunt deschişi şi foarte curioşi să le încerce pe toate. Turiştii străini, spre deosebire de cea mai mare parte a moldovenilor, se pregătesc foarte bine atunci cînd merg să viziteze o anumită destinaţie, citesc despre această ţară, vin cu ghiduri turistice unde îşi înseamnă obiectivele pe care vor să le vadă. Sunt foarte bine organizaţi. Este o adevărată plăcere să lucrezi cu ei.

Dacă e să fac totuşi un top, americanii cred că sunt cei mai „uşori” în comportament, reacţionează foarte bine, se entuziasmează foarte repede şi le place absolut tot ce le prezinţi.

Cu japonezii poţi să faci tururi în timp record, este impresionant cât de rapizi sunt… Este şi destul de complicat să înţelegi reacţia lor, sunt rezervaţi în emoţii. Totuşi, când pe parcursul traseului le incluzi piesa Dragostea din tei, a trupei O-ZONE, sau cum o numesc ei Numa, Numa, sau în altă versiune Maiahi, Maiahu, succesul excursiei este garantat :). Faptul că Moldova concurează cu ei la capitolul TIC, ocupând locurile de frunte în ratingurile mondiale  după viteza de acces a internetului (încărcare şi descărcare a datelor), întrecând Japonia, îi şochează de-a dreptul.

Cu francofonii am o relaţie specială, franceza fiind limba pe care am studiat-o de mică. Pe francezi îi încântă faptul că în Moldova se vorbeşte această frumoasă limbă şi se miră să afle că avem vinuri ce pot concura cu cele din Europa, mai ales cu cele din Franţa?!

Turiştii din România, evident, au un loc aparte în sufletul meu. Cei cu care am lucrat mi-au întărit convingerea că suntem un neam şi avem aceleaşi trăiri. Istoria comună ne leagă. Le place să (re)cunoască Moldova cu toate aspectele sale.

Fiecare naţionalitate are farmecul său, dar este o noţiune/calitate care îi uneşte, cea de turist.  Iar turistul care vine în Moldova în scop turistic, este, de obicei, un om educat, cult, inteligent şi care se uită la problemele noastre cu mult mai multă toleranţă decât ne aşteptăm noi.

travelblog.md: Ce destinaţii le recomandaţi în primul şi în primul rând? Sau ce trebuie să încerce în Moldova ca să plece de aici cu inima împăcată?

Elena Scobioală:Recomandările se fac în dependenţă de profilul turistului, de interesul pe care îl are el pentru Moldova. Dacă vorbim despre turiştii străini, cei cu care lucrez eu:

Orheiul Vechi este în topul recomandărilor. Amplasarea, potenţialul cultural şi natural de acolo precum şi infrastructura turistică creează condiţiile cele mai bune pentru a descoperi Moldova. Este un must see pentru orice turist.

Doar că tare mi-aş dori să fie mai curat. Nici măcar umorul nu mă poate ajuta să explic gunoaiele pe care le lasă ai noştri pe dealurile Butucenilor şi ale Trebujenilor…şi aici nu poate fi vorba despre politică sau economie, aici este vorba despre educaţie şi respect faţă de natură şi mediul înconjurător, de care noi ducem lipsă.

Soroca – o destinaţie care oferă posibilitatea să demonstrăm încă o dată că suntem o ţară cu istorie bogată. Aici propun vizitarea monumentului Lumânarea Recunoştinţei – un exerciţiu cultural şi… fizic… interesant. În plus, număratul treptelor care duc spre monument este întotdeauna o activitate captivantă, mai ales dacă se termină cu un premiu din partea ghidului. Urmează evident Cetatea Sorocii – monument de istorie şi de artă militară, un simbol și izvor de demnitate după cum o numeşte dl Nicolae Bulat – mult apreciatul ghid şi străjer al Cetăţii. Pentru ghizii de turism din Moldova, Soroca este un lux, cel de a putea arăta în original un monument de o importanţă istorică foarte mare. În majoritatea cazurilor suntem nevoiţi să vorbim despre urme, ruine ale monumentelor culturale sau istorice.

Tot la Soroca, să nu uităm despre posibilitatea de a ne delecta cu priveliştea ce ne-o oferă bătrânul Nistru. Diversitatea culturală se observă foarte bine dacă facem o tură pe dealul romilor de la Soroca. Dacă avem suficient timp, şi dacă tot s-a bătut atâta cale, e bine să vizităm Cosăuţiul – baştina pietrarilor dar şi locul unde putem să cunoaştem frumoasa mănăstire „Acoperământul Maicii Domnuluide la Cosăuţi.

Vinăriile sunt o altă destinaţie obligatorie în programul unui turist. Oraşele subterane de la Cricova şi Mileştii Mici, podgoriile de la Purcari sau un master class în degustaţie de vinuri la Chateau Vartely ar fi câteva din recomandări.

Turiştii sunt în căutarea destinaţiilor unde pot să vadă lucruri autentice. Pentru a simţi Moldova mai bine, aş propune neapărat o vizită la unul din meşterii noştri populari, cu organizarea unui master class. Nimic nu încântă mai mult turiştii decât posibilitatea de a fi implicaţi în activităţi în timpul excursiei. Astfel, Călăraşiul, cu Casa Olarului de la Hogineşti unde putem să vedem o vatră a olarilor şi Casa Părintească de la Palanca – cu covorul în bumbi ce a intrat în vizorul designerilor de modă din Germania dar şi a renumitei case de modă Chanel, intră în topul recomandărilor.

Iubitorii de natură sunt îndemnaţi să meargă la nordul ţării, la rezervaţia Pădurea Domnească, sau mai aproape la Ţâpova sau Saharna. Celor pe care îi interesează aspecte al vieţii noastre spirituale, le recomand să meargă la Mănăstirea Curchi dar şi la mănăstirile de la nordul ţării, de la Călărăşeuca şi Rudi.

Vizitarea acestor destinaţii trebuie completată, evident, cu mâncarea bună şi gustoasă de la noi, apreciată de turişti.elena scobioala ghid.jpg (2)

travelblog.md: Mie, nu de puţine ori mi s-a întâplat să mă simt stânjenită de un anumit lucru petrecut în Chişinău, de exemplu mirosurile neplăcute în drum spre Aeroport sau piaţa din apropierea Gării de Tren? Voi ce faceţi în asemenea situaţii, presupun că ţi s-a întâmplat des.

Elena Scobioală:Sunt foarte multe lucruri care mă fac să mă simt stânjenită, lucruri legate de situaţia politică din ţară, paradoxurile pe care le resimţim fiecare din noi, infrastructura, sau mai bine zis lipsa infrastructurii turistice în anumite destinaţii. Nu mai vorbesc despre cât de jenată şi revoltată mă simt atunci când trebuie să fac un tur de oraş pietonal în centrul Chişinăului, unde jumătate din trotuare sunt pline de nisip şi noroi. Dar, întotdeauna trebuie să găseşti acea parte plină a paharului. Cu referire la aşa subiecte pun în funcţie tot arsenalul de auto-ironie de care dispun. Realităţile sunt cele care sunt, nu ne putem ascunde după deget, iar străinii le văd foarte bine. Umorul este cel care te salvează în aşa situaţii, şi aici nu mă refer neapărat la bancuri(la care eu spre exemplu nu mă pricep), ci la explicaţii haioase. Cât priveşte sărăcia şi felul în care trăiesc oamenii – acesta este un subiect sensibil şi aici este important să vii cu explicaţii corecte şi neutre, foloseşti date economice, mai dai vina pe efectele statutului de ţară în tranziţie, asemeni altor ţări care se află în aceeaşi situaţie…

Cu toată inventivitatea mea, la anumite întrebări legate de ultimele evenimente din ţară, îmi este foarte greu să răspund.elena scobioala ghid

travelblog.md: Elena, dacă ai fi Directorul Agenţiei Turismului, ce măsuri ai lua pentru a îmbunătăţi activitatea ghizilor în general?

Elena Scobioală: Agenţia Turismului poate să se implice pe partea de politici în domeniul activităţii ghizilor. Aşadar, într-o astfel de calitate, pentru a influenţa în mod direct acest domeniu aş lua măsuri în ceea ce priveşte reglementarea activităţii ghizilor de turism. Aici sunt încă multe lacune din punct de vedere legal, în special în ceea ce priveşte acreditarea ghizilor. De aici porneşte calitatea serviciilor prestate de ghizi şi respectiv imaginea ţării. Accentul trebuie să fie pus pe instruire, mai multă instruire.

Indirect, îmbunătăţirea activităţii ghizilor de turism se face prin crearea infrastructurii turistice bine amenajate, modernizate pentru ca ghizii să aibă obiect de lucru bine organizat.

De altfel, modificări în acest sens sunt deja puse pe agenda Agenţiei Turismului. Din câte cunosc în calitate de membru al Consiliului Consultativ pentru Turism, un proiect de hotărâre privind amenajarea şi modernizarea infrastructurii turistice este în proces de elaborare, iar un alt document privind atestarea ghizilor de turism urmează a fi consultat în cuând.

travelblog.md: Nu foarte demult în România a avut loc Forumul Naţional al Ghizilor, cum crezi în ce măsură aceste evenimente impulsionează breasla ghizilor să se dezvolte?

Elena Scobioală: Sunt sigură de faptul că aceste evenimente sunt în măsură să impulsioneze dezvoltarea acestei bresele. Consolidează relaţiile dintre ghizi, aduce în atenţia autorităţilor problemele cu care se confruntă aceştia, ridică prestigiul domeniului, contribuie la instruirea ghizilor prin schimb de experienţă. Îi felicit pe colegii din România şi cred că nu este departe momentul când vom putea organiza şi în Moldova un astfel de eveniment pentru ghizii noştri dar şi în comun cu ghizii din România, de ce nu?!

travelblog.md: Ai vreo mascota care o porti cu tine?

Elena Scobioală: Nu port mascote cu mine, aşa cum fac colegii din alte ţări. Îmi pun doar ecusonul de ghid la gât. Lucrând în special cu grupuri mici de turişti îi am întotdeauna în vizor şi nu a fost necesar până acum să le atrag atenţia folosind umbreluţe sau floricele, deşi mi se pare o practică drăguţă. Un fluier, cred că o să încep totuşi să folosesc pe dealurile de la Orhei, pentru grupurile mari de turişti :).elena scobioala ghid.jpg (4)

travelblog.md: Şi spre final, de ce limbă străină să se apuce de învăţat viitorul ghid de turism ca să fie solicitat de agenţiile de turism?

Elena Scobioală: Engleza rămâne în top. Dar ţinând cont de tendinţele şi pieţele spre care se vor îndrepta anumite fonduri în vederea atragerii turiştilor în RM – o să fie la mare căutare ghizii vorbitori de germană, poloneză şi spaniolă care astăzi lipsesc cu desăvârşire.

Mulţumesc mult şi toată apreciarea mea şi al cititorilor blogului pentru activitatea frumoasă care o faceţi.

2 thoughts on “De ce ai nevoie şi cum poţi să devii ghid de turism în Republica Moldova? Detalii de la cei mai buni din domeniu

  1. Buna, in sfarsit am aflat acest articol despre De ce ai nevoie şi cum poţi să devii ghid de turism în Republica
    Moldova? Detalii de la cei mai buni din domeniu. Pot spune ca pagina travelblog.md este unul
    dintre mai utile pagini de pe internetul romanesc.
    multa bafta pe mai departe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *