Atracțiile turistice ale raionului Glodeni

E trecut de 12 noaptea, stau în fața calculatorului și vreau să scriu impresiile mele de la Zimbrăria din comuna Vănători-Neamț, județul Neamț/România, intenționam să fac câteva comparații cu ceea ce avem noi la Zimbrăria de la Moara Domnească. Așa că tam-nisam am ajuns pe site-ul Consiliului Raional Glodeni, dar ce-mi văd ochii…o secțiune aparte dedicată atracțiilor turistice din Glodeni! Pas possible ! :). Chiar mă bucur că sunt oameni care conștientizează despre importanța dezvoltării serviciilor turistice, încă timid dar este o mișcare totuși.

Textul de mai jos inclusiv imaginile sunt integral preluate de pe www.glodeni.md.

Lectură plăcută și călătorii frumoase prin Moldova!

_____ ________ _________ ______ _______ ____________ _______ ______

Vă invităm să vizitaţi cele mai frumoase monumente naturale de pe tărâmurile raionului Glodeni. Zona reprezintă un adevărat tezaur naţional, în care natura şi cultura se îmbină armonios şi formează un patrimoniu comun al generaţiilor prezente şi mai ales viitoare. Este foarte important ca întreaga bogăţie existentă de pe teritoriul raionului Glodeni să nu fie degradată sau distrusă, ci păstrată, protejată şi administrată ecologic, pe principiile dezvoltării durabile, în folosul raionului Glodeni şi a întregii Republici.  Astfel , vă recomandăm să străbateţi următorul traseu turistic sugerat de noi, care vă va ajuta să găsiţi mai uşor perlele şi farmecul acestor locuri indescriptibile.

1

”Cheile Buteşti” –  o poveste în piatră a vieţii pe pămînt.

 

2

3

La sud – est de satul Buteşti, pe o suprafaţă de 110 ha, rîuleţul Camenca sapă un defileu pitoresc prin şirul de toltre. Între ele, se remarcă „ Uriaşul” cu lungimea  de peste 2000 metri, lat de 125 metri şi înalt de 40 de metri. Înconjurat din trei părţi de Camenca şi de afluientul său, Cămencuţa, corpul recifului de la Buteşti este calcaros, fiind format din schelete de corali, moluşte, litotaninii, alge marine.

Stînca este străpunsă de grote şi peşteri care au servit drept adăpost pentru animale în perioada glaciară şi pentru om în perioada preistorică. În ele au fost depistate rămăşiţe fosile de urşi de cavernă, tigri, lei, rinoceri, mamuţi şi zimbri, iar în unele – şi vestigii ale culturii paleolitice. Din interior grota Buteşti are aspectul unor ochi de uriaş…

           „Stînca Mare” este cel mai sudic recif reprezentativ din Brîul coralier al Prutului de Mijloc. Este situat la sud de satul Cobani, avînd o lungime de peste o mie de metri, lăţimea de o sută de metri şi înălţimea relativă de 40 de metrei.

 

4

„Suta de Movile” –  localizată între localităţile Branişte şi Cobani (r-nul Glodeni – Rîşcani), care, reprezintă o porţiune a teraselor rîului Prut. Prima atestare documentară a acestui peizaj o găsim în anul 1716, în cunoscuta lucrare Descrierea Moldovei, a lui Dimitrie Cantemir, care îl numeşte „Centum monticulli”. ” Suta de Movile „ reprezintă un relief accidentat cu peste 3500 de movile, care rămîn deocamdată o enigmă. Mormanele de pămînt sunt de diferite forme şi dimensiuni, fiind aşezate într-o ordine stranie faţă de obişnuitul hazard al naturii. Această ordonare a movilelor a născut o mulţime de legende care fac trimitere la civilizaţii demult apuse.

5

Cea mai mare Movilă este „Movila Ţiganului”, ce are o înălţime de peste 30 de metri. Teritoriul dintre movile este completat de zeci de lacuri pitoreşti, izvoare cu apă cristalină. În genere teritoriul reprezintă un peisaj selenar, acoperit cu vegetaţie bogată de stepă. 

6

Rezervaţia “Pădurea Domnească”

Rezervaţia “Pădurea Domnească”, cu o suprafaţă de 6032 ha, dintre care 3054 ha sunt păduri. Rezervaţia a fost fondată în anul 1993 şi are menirea de a proteja una dintre cele mai valoroase şi bătrîne păduri de luncă din Europa. Administrator al acestui spaţiu unic, amplasat în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni şi Chetriş, Călineşti, Hînceşti, Drujineni şi Pruteni raionul Făleşti este Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”.

Rezervaţia găzduieşte arborele de stejar, de plop alb, salcie, plop negru, se întîlnesc, de asemenea, răchitişuri, sectoare de plop tremurător, gorun, alun, păducel, clocotici, sînger, viţa-de-vie sălbatică, liane si altele. În învelişul ierbos predomină piciorul caprei, lăcrimioarele. Primăvara domină viorelele, brebeneii, toporaşii, floarea vîntului. Aici pot fi întîlnite deasemenea  plante rare ca ghiocelul alb, angelica, laleaua pestriţă.

În Rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai 52 sînt migratoare, iar 107 sînt sedentare. În rezervaţia „Pădurea Domnească” sunt şi păsări obişnuite precum privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol important şi pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza neagră, viesparul, acvila, bîtlanul galben, lebăda, egreta mare, lopătarul etc.).

Au supraveţuit în limitele rezervaţiei şi elemente faunistice rare ca cerbul nobil, vidra, pisica sălbatică, jderul de pădure, jderul de piatră, nevăstuica, broasca ţestoasă de baltă, …

11

 

Lacul relict „La Fontal” este o adevărată perlă acvatică în coroana Prutului, cu suprafaţa de peste 23 ha. Specificul său constă în faptul că este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în Moldova, a căror apă are un grad mare de mineralizare.  În prezent, aproximativ 85% din suprafaţa lacului este acoperită de vegetaţie acvactică, stufăriş, păpuriş şi reprezintă un loc ideal pentru dezvoltarea amfibienilor, reptilelor, păsărilor de baltă şi a mamiferelor  acvatice;

„Ţara Bîtlanilor” o colonie unicală de peste 1000 de exemplare de păsări de baltă care cuibăresc pe stejari;           

13

            „Stejarii seculari”– Cronicarii verzi a istoriei noastre, care se află pe teritoriul Rezervaţiei , în apropierea satului Moara Domnească. Reprezintă cîteva parcele cu o suprafaţă totală de 108 ha cu stejari seculari, ce depăşesc vîrsta de 200-250 de ani, unii dintre ei atingînd şi recordul de 30-35 de metri. Nicăieri în Moldova nu poate fi întîlnită o asemenea grupare de arbori seculari, care ne mărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre.

14

Neapărat ar trebui să vizitaţi zimbrăria, care se află pe teritoriul rezervaţiei ,,Pădurea Domnească, în apropierea satului Moara Domnească, unicul loc din R. Moldova, unde puteţi admira zimbrul.

Zimbrăria reprezintă un ocol cu suprafaţa  de 32 de ha. La moment sunt șase zimbri, care reprezintă o superbă atracţie turistică. Zimbrul a fost adus în R. Moldova pe 19 august 2005 în baza unui acord interstatal cu Polonia.

În raţia zimbrului intră circa 131 specii de plante şi 27 specii de arbori şi arbuşti. Gîndindu-ne la viitor, putem spune că suprafaţa masivului forestier al rezervaţiei ar putea găzdui o micropopulaţie de 15–17 zimbri;

Zimbrul (Bisonus Bonasus) – este unica specie de animale sălbatice (din subfamilia bovinale) care, au supraveţuit pînă în prezent.

În istoria neamului nostrum acest animal puternic şi magnific personifică forţa naturii, care avea o importanţă tradiţională de cult, era un simbol al pămînturilor natale.

18

 

Zimbrul este cel mai masiv animal sălbatic din Europa. Are o înălţime la umeri de pînă la 1,85 metri, greutatea masculilor maturi variază între 440 şi 920 kg, ajungînd cîte odată pînă la 1200 kg. Femelele sunt mai mici (320-640 kg).

Corpul zimbrului European este acoperit cu o blană gri-maro.

Partea din faţă a corpului este acoperită cu un păr lung, care formează aşa numita barbă, în partea de jos. Părul din spate este scurt.

Zimbrii de ambele sexe au cîte o pereche de coarne localizate sus pe cap, dar capetele acestora sunt aduse în interior mai mult în cazul femelelor adulte, decît în cel al masculilor. La naştere puii au păr de culoare roşietică şi au o greutate între 16 şi 35 de kg. Limita de vîrstă este considerată de 20 de ani.

Rumegătoare fiind, zimbrii sunt adaptaţi să utilizeze drept hrană o mare diversitate de plante. Camera stomacală, numită rumen poate avea o capacitate de peste 100 l, iar, datorită procesului constant de fermentaţie este necesară reaprovizionarea continuă cu hrană.

Aceasta se reflectă în ritmul activităţii zilnice a animalelor.

Zimbrii se hrănesc intens înainte de răsăritul soarelui, pentru a umple rapid cele patru camere stomacale, după pauza din timpul nopţii. Apoi se odihnesc si rumegă hrana. Cum acest ciclu este repetat de câteva ori pe zi, hrănirea ocupă aprox. 50 – 80% din timpul zimbrilor, între răsăritul şi apusul soarelui.

Intensitatea alimentării depinde de sezon. Primăvara devreme zimbrii caută intens hrană pentru a compensa cantitate şi calitatea hranei din timpul iernii. Din fericire, acest lucru este favorizat de apariţia vegetaţiei tinere şi hrănitoare, iar numărul insectelor dăunătoare este încă scăzut.

Poate fi consumat un număr foarte mare de specii de plante, deşi în dieta unui zimbru intră 10-20 de specii uşor de găsit. În cea mai mare parte se hrănesc cu plantele ce acoperă solul pădurii, în timp ce hrana de origine lemnoasă nu reprezintă decât un supliment.

Totuşi, nu poate trăi decât în păduri care să-i asigure hrana din abundenţă, în diferite anotimpuri. Zimbrii pot fi întâlniţi în pădurile de pin si molid pline de plante ce acoperă solul, în păduri mixte de conifere şi foioase, în păduri de foioase ca şi în păduri umede cum sunt pădurile mlăştinoase de anin negru. Obiceiurile alimentare se pot schimba în funcţie de condiţiile de mediu, zimbrii fiind dispuşi să utilizeze pajiştile (fânetele) sau zonele de pădure defrişate.

Cirezile care colindă în căutarea hranei sunt conduse de femele experimentate si nu stau mult într-un singur loc. Urmele lăsate în vegetaţia ce acoperă solul sunt greu de detectat, chiar dacă pe acolo a trecut o cireadă de 10-20 de indivizi.

Prezenţa zimbrilor, deci, nu afectează cu nimic reînnoirea resurselor de plante ale mediului.

Sperăm că, în rezultatul eforturilor comune ale oamenilor de ştiinţă, ale specialiştilor din producere şi ale comunităţilor locale, zimbrul nostru legendar se va întoarce în codrii Moldovei.

În raionul Glodeni o atenţie deosebită se acordă ocrotirii patrimoniului cultural şi natural al neamului. Conform Registrelor monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sînt înscrise circa 300 de monumente de categorie naţională şi locală. Din ele fac parte: aşezări şi staţiuni arheologice de vîrstă paleolit, neolit, eneolit, epoca bronzului, biserici din lemn din localităţile Bisericani, Balatina, Iabloana, Limbenii Vechi, Cobani, Fundurii Vechi şi alte zeci de lăcaşe ridicate din piatră, monumente ale gloriei ostrăşeşti, conacurile Buznea şi Ponsă din Ciuciulea şi Glodeni etc.

  • Localitatea Bisericani, atestată documentar la 18 martie 1657, este situată în partea de Vest, la 24 km de centrul raţional. Biserica Sfîntul Nicolai din cimitirul satului este construită în sec. XVIII, în formă de corabie, initial acoperită cu şindrilă şi lipită cu lut. Două cruci lucrate în metal se află deasupra acoperişului. Intrarea se face printr-un portic adăugat. Iconostasul de lemn avea frumoase icoane zugrăvite şi purta însemnarea “1859 octombrie 06”
  • 15
  • Localitatea Limbenii Vechi. Biserica din lemn, a cărei constructie a fost finisată în anul 1743. Monument de categorie naţională.
  • Localitatea Balatina, atestată documentar la 19 iunie 1429, este situate în partea de Vest a raionului, la 18 km de Glodeni.

Rubrică susţinută de magazinul online www.comenzi.md

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *