Povesteam în articolul precedent (aici) impresiile mele de la Mănăstirea Putna inclusiv de la muzeul de pe teritoriul mănăstirii. Azi continui cu o postare despre alte 2 Mănăstiri: Mănăstirea Suceviţa şi Moldoviţa.
De la Putna ne-am întors înapoi spre comuna Marginea şi de acolo mai sunt încă alţi 10 km. spre Mănăstirea Suceviţa. Peisajele sunt de poveste, unde şi unde câte o căsuţă, iarba de un verde crud, munţii Carpaţi îmbracaţi şi ei în diferite nuanţe de verde.
Am ajuns la Suceviţa şi am găsit în afara mănăstirii o piaţă mică cu obiecte tradiţionale.
Mănăstirea Suceviţa, care acum mai mult seamănă cu o cetate, a fost zidită între ani 1581-1606 de către familia de boieri Movilă. Biserica cu hramul “Învierea Domnului” este construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, stil consolidat pe timpul lui Ştefan Cel Mare, care de fapt este o îmbinare de artă bizantină şi stil gotic.
Picturile exterioare datează din anul 1595, picturi originale în frescă realizate de doi pictori moldoveni Ioan şi Sofronie Zugravul.
Picturile exterioare ale Mănăstirii Suceviţa desfăşurate pe un fon de verde sunt cele mai bine conservate în grupul bisericilor moldoveneşti cu pictură exterioară.
Cea mai impresionantă imagine, imediat cum intri pe poarta Mănăstirii este o pictură de dimensiuni monumentale, o capodoperă a picturii medievale româneştii, pictura Scara Virtuţilor. Veţi vedea galeria foto de mai jos şi sigur vă veţi convinge cât de frumos şi sugestiv este îmbinat totul în picturile murale.
Şi aici pentru fotografiere au cerut o taxă de 10 RONI, aroximativ 40 MDL.
Deşi pe hartă arăta o distanţă de doar 30 km. până la Moldovița, o nimica toată… de fapt este un traseu prin munţi cu urcuşuri şi coborâşuri de o frumuseţe rară. Eu, tot coboram din maşină să fac poze, dar din păcate, pozele nici pe departe nu arată frumuseţea reală a locurilor.
Am prins şi o ploaie bună pe drum, iar în munţi orice tunet şi nourii negri parcă se înzecesc în mărimi şi sunete.
Am ajuns la Moldoviţa, din păcate pe ploaie şi nu am reuşit să stăm prea mult.
Cică pe aceste locuri încă de prin anii 1300 se adunase mai mulţi pustnici care şi-au întemiat o bisericuţă de lemn, mai apoi una de piatră care s-a ruinat. Ruinele primei biserici de piatră se mai văd şi azi.
Biserica actuală a mănăstirii cu hramul Bunavestire a fost întemeiată de Petru Rareş în 1532. Pe peretele exterior sudic este o pictură foarte frumoasă şi anume Asediul Constantinopolului.
De la această mănăstire mi-am cumpărat şi un sirop de brad, să mă lecuiesc de răceală.
Vizitând Mănăstirea Moldoviţa am mers mai departe spre Sadova, o comună între doi munţi care din nou părea ruptă din basm.
De la Sadova am mers spre Câmpulung Moldovenesc, apoi spre Gura Humorului unde am căutat o pensiune să ne cazăm.
Am ales o pensiune în imediata apropiere al Mănăstirii Voroneţ din comuna Voroneţ de lângă Gura Humorului.În aşa fel ca a doua zi dimineaţa la prima oră să descoperim Voroneţul. Ne-am cazat la Hanul Obcina Voroneţului. Cazarea a fost 100 RONI pentru toţi 3, pensiunea drăguţă şi curată, din păcate n-am avut internet.
Şi spre final vă spun un detaliu important, Mănăstirea Suceviţa şi Mănăstirea Moldoviţa sunt incluse în patrimoniul Mondial UNESCO în grupul “Bisericile pictate din nordul Moldovei”.